Nu mănânc, dar mă îngraș! Boli care pot duce la îngrășare

Nu s-a modificat nimic în aportul tău caloric zilnic? Ai același program și faci mișcare la fel ca înainte? Dacă te-ai trezit cu kilograme în plus în aceste condiții și încă nu găsești o explicație, ar putea fi vorba despre o cauză medicală. Kilogramele în plus acumulate rapid pot apărea ca urmare a unor dereglări la nivel digestiv, endocrin, cardiovascular, neurologic, respirator sau urinar. 

În continuare, voi trece în revistă afecțiunile cel mai des asociate cu acest efect advers extrem de neplăcut, care atrage la rândul său și alte probleme de sănătate – în principal din sfera sindromului metabolic. 

Hipotiroidismul

Tiroida este o glandă endocrină esențială, care influențează funcționarea tuturor celulelor, țesuturilor și organelor – de la mușchi și oase, până la inimă, creier și sistemul digestiv – prin intermediul hormonilor pe care îi secretă. Atunci când producția hormonală scade, apare hipotiroidismul, o afecțiune care încetinește metabolismul și favorizează acumularea de kilograme. Pe lângă creșterea în greutate, hipotiroidismul se poate manifesta prin oboseală persistentă, constipație, intoleranță la frig, piele uscată, căderea sau fragilizarea părului. Dacă apar aceste simptome însoțite de mai multe kilograme în plus, îți recomand să te programezi la medic. O simplă analiză de sânge va indica nivelul hormonilor tiroidieni și va reprezenta startul necesar pentru stabilirea tratamentului potrivit.

Sindromul ovarelor polichistice (SOPC)

Sindromul ovarelor polichistice (SOPC) este o afecțiune complexă, adesea dificil de diagnosticat, care influențează atât sănătatea metabolică, cât și starea psihică a femeilor. Cauza principală o reprezintă producția crescută de hormoni androgeni (hormoni masculini). Una dintre caracteristicile sale principale este scăderea sensibilității la insulină, ceea ce favorizează creșterea în greutate și dezechilibrele metabolice. Pe lângă aceste efecte, SOPC poate genera o serie de alte suferințe și neplăceri, cu impact emoțional semnificativ: menstruații neregulate, pilozitate excesivă, acnee recurentă și apariția chisturilor ovariene. Vestea bună este că medicul endocrinolog îți poate propune un plan de tratament care să restabilească echilibrul hormonal și să îmbunătățească calitatea vieții.

Diabetul

Diabetul și kilogramele în plus merg adesea mână în mână, iar explicația ține de modul în care organismul folosește energia. Insulina, un hormon esențial produs de pancreas, joacă rolul principal în reglarea nivelului de glucoză din sânge. Atunci când insulina nu își îndeplinește eficient rolul, apare rezistența la insulină sau insulinorezistența. Corpul compensează producând mai multă insulină, ceea ce stimulează nu doar folosirea glucozei ca energie, ci și depunerea acesteia sub formă de grăsime. Se creează un cerc vicios: glicemia oscilantă → mai multă insulină → mai multă foame → mai multe rezerve de grăsime. 

Diabetul nu se vindecă, dar poate fi ținut sub control cu succes prin dietă și activitate fizică, dar și prin tratament specific. Medicul specialist în Diabet, Nutriție și Boli Metabolice este singurul care poate stabili schema de tratament cea mai potrivită pentru cazul tău specific. 

Steatoza hepatică

Steatoza hepatică non-alcoolică (ficatul gras) apare atunci când ficatul acumulează exces de grăsime. Medicul internist  îți poate recomanda un set de analize care să elucideze starea ficatului tău, urmând să te trimită ulterior la specialistul potrivit: medicul diabetolog, gastroenterolog sau hepatolog. 

Sindromul Cushing

Sindromul Cushing este o afecțiune caracterizată prin excesul de cortizol, hormon care joacă un rol esențial în metabolismul glucozei, grăsimilor și proteinelor. Poate fi cauzat de producția excesivă de cortizol și adrenocorticotrop (ACTH) de către glandele suprarenale sau hipofiză sau de administrarea prelungită de glucocorticoizi în tratamente pentru afecțiuni precum astmul, artrita reumatoidă sau lupusul.

Cortizolul stimulează depunerea grăsimii viscerale, favorizează rezistența la insulină și influențează modul în care corpul stochează energia. De aceea, creșterea în greutate este un simptom frecvent și se manifestă mai ales prin depuneri de grăsime la nivelul trunchiului, feței (față rotundă), gâtului și între umeri, în timp ce brațele și picioarele rămân relativ subțiri. Sindromul Cushing necesită atenția medicului endocrinolog, pentru a preveni complicațiile metabolice și cardiovasculare. Medicul de familie poate să identifice simptomele timpurii și să direcționeze pacientul către investigații suplimentare. 

Edemul

Edemul reprezintă umflarea țesuturilor pe fondul retenției excesive de lichid în organism, fiind vizibil la nivelul mâinilor, brațelor, picioarelor și gleznelor. Această acumulare de apă face ca persoana să se simtă greoaie și „umflată”, dar kilogramele în plus sunt în mare parte aparente, reflectând lichidul acumulat, nu grăsimea corporală. Edemul apare din cauza problemelor renale, a afecțiunilor hepatice, cardiovasculare, pulmonare serioase sau dezechilibrelor hormonale, de aceea necesită o evaluare medicală amănunțită. Tratamentul depinde de cauză și poate include diuretice prescrise de medic, ajustarea dietetică sau tratamentul bolii de bază.

Sindromul metabolic

Sindromul metabolic se află în strânsă legătură cu mai multe dintre afecțiunile descrise mai sus, acestea fiind cauze sau urmări ale sale: diabet, steatoză hepatică, sindromul ovarelor polichistice, sindromul Cushing, edemul. Sindromul metabolic este un ansamblu de tulburări metabolice apărut în majoritatea cazurilor pe fondul creșterii în greutate. Poate apărea însă și la persoane cu greutate normală. Chiar dacă greutatea totală este normală, excesul de grăsime din jurul organelor interne poate favoriza rezistența la insulină și inflamația, iar insulinorezistența crește riscul de diabet, boli cardiovasculare, steatoză hepatică. Principalele componente ale sindromului metabolic sunt: grăsimea abdominală în exces, hipertensiunea arterială, nivelul crescut de trigliceride, colesterol bun HDL scăzut, glicemie crescută.

Chiar persoanele cu greutate normală pot dezvolta sindrom metabolic, dacă au grăsime viscerală crescută sau dezechilibre hormonale. Prevenirea evoluției acestui complex de afecțiuni, tratamentul sindromului metabolic și schimbarea stilului de viață necesită efortul combinat al unei echipe multidisciplinare, așa cum găsești la ExpertMed. 

Alte cauze medicale ale creșterii în greutate

• Tulburările de somn (apneea de somn, insomnia cronică). Somnul superficial sau insuficient determină organismul să producă insulină şi cortizol în exces, fapt care duce la creşterea în greutate. De asemenea, problemele de somn perturbă şi producţia hormonilor responsabili pentru senzațiile de foame și de sațietate (leptina și grelina), astfel încât vei simţi nevoia să mănânci mai mult, mai gras şi mai dulce. 

• Tulburările psihice (depresia, anxietatea). Persoanele care suferă de depresie sau anxietate au tendința de a mânca pe fond emoțional, astfel încât caută adeseori confort food pentru diminuarea stărilor de tristețe, singurătate. Pe de altă parte, nu de puține ori, tratamentele pentru astfel de afecțiuni au ca efect secundar creșterea poftei de mâncare, deci creșterea greutății corporale. 

• Menopauza. Când nivelul de estrogen scade, odată cu depășirea perioadei fertile, grăsimea tinde să se repartizeze mai mult în zona abdominală și tronculară. De asemenea, lipsa estrogenului poate duce la scăderea masei musculare și, implicit, la o ardere mai lentă a caloriilor, favorizând acumularea de kilograme în exces.

La Centrul Medical ExpertMed poți beneficia de consultații medicale în specialitățile diabet, nutriție, endocrinologie, cardiologie, medicină internă, pneumologie, reumatologie, neurologie, psihiatrie și dermatologie. De asemenea, poți opta pentru programe complete de nutriție, psihonutriție și recuperare medicală, analize și investigații de ultimă generație. Totul pentru a ține sub control greutatea în exces, dar și afecțiunile asociate. 

Împreună pentru o sănătate mai bună!