Kilogramele în plus sunt doar un număr? 12 probleme de sănătate cauzate de obezitate

Obezitatea nu este doar o problemă de ordin estetic, este un dezechilibru care ne afectează pe toate planurile. Ne pune în pericol sănătatea și, în timp, chiar viața. Ne scade stima de sine și crește frustrarea. Kilogramele în plus ne îngreunează orice activitate – la serviciu, acasă, la cumpărături, chiar şi atunci când facem activităţile care ne plac. În același timp, ne afectează relațiile sociale, ne determină să ne izolăm de ceilalți oameni, să evităm interacțiunile sociale.

Vorbim despre obezitate atunci când Indicele de Masă Corporală (IMC), calculat ca raport dintre greutatea unei persoane exprimată în kilograme și pătratul înălțimii sale exprimate în metri, depășește valoarea de 30.

Atlasul Mondial al Obezității, publicat în 2023 de World Obesity Federation, preconizează că 51% din populația globală (adică peste 4 miliarde de oameni) va fi reprezentată de persoane supraponderale sau obeze până în 2035, dacă tendințele actuale se mențin. 1 din 4 persoane (deci aproape 2 miliarde de oameni) va avea obezitate.

O analiză publicată în The Lancet arată că în prezent 2,11 miliarde de adulți peste 25 de ani și 493 de milioane de copii și tineri între 5 și 24 de ani sunt supraponderali sau obezi. O creștere semnificativă față de 731 de milioane de adulți și 198 de milioane de copii și tineri care se confruntau cu kilograme în exces în 1990. Fără reforme și politici serioase de sănătate publică, raportul estimează că până în 2050 mai mult de jumătate dintre persoanele de peste 25 de ani (3,8 miliarde) și aproximativ o treime dintre copii și tineri (746 de milioane) vor fi afectați de epidemia de obezitate.

Cea mai serioasă cauză a îngrijorării privind prevalența obezității este reprezentată de problemele grave de sănătate asociate cu obezitatea.

1. Apneea în somn

Obezitatea te sufocă, la propriu. Depunerile de grăsime din jurul gâtului și căilor respiratorii superioare îngustează faringele. Când mușchii se relaxează în timpul somnului, respirația este blocată. Grăsimea viscerală apasă pe diafragmă și plămâni, reducând capacitatea pulmonară. Apneea în somn este o tulburare deosebit de gravă: respirația se oprește în timpul somnului între 10 și 30 de secunde per episod, dar uneori chiar și peste 1 minut. În formele ușoare, astfel de episoade apar de câteva ori pe oră, dar în cazurile severe respirația se poate opri și de 30 de ori pe oră.

Netratată, apneea e un factor de risc major pentru boli grave și afectează puternic calitatea vieții. Apneea severă dublează sau chiar triplează riscul de stop cardiac, moarte subită în somn sau accident vascular cerebral.

2. Steatoza hepatică

Steatoza hepatică sau boala ficatului gras apare atunci când în celulele hepatice se acumulează o cantitate excesivă de grăsime, afectând buna funcționare a ficatului. Obezitatea reprezintă unul dintre principalii factori de risc, deoarece excesul de țesut adipos din organism favorizează depunerea grăsimii și la nivel hepatic.

Astfel, persoanele supraponderale și obeze dezvoltă mai frecvent această afecțiune, care, netratată, evoluează către inflamație, fibroză și chiar ciroză.

3. Osteoartrita

Greutatea în exces solicită intens articulaţiile care susţin corpul – în special genunchii, şoldurile şi gleznele. Kilogramele în plus acţionează ca o povară constantă, accelerând uzura cartilajului. Astfel, stratul protector dintre oase se subţiază şi, în timp, oasele ajung să se frece direct unele de altele, provocând dureri severe şi rigiditate. Cercetările arată că, la mers, presiunea asupra genunchilor este mai mare decât greutatea corporală, datorită mecanicii mersului și amortizării impactului. Deci kilogramele în plus se multiplică prin forțele exercitate în timpul mersului, afectând genunchii.

Riscurile asociate osteoartritei sunt durerile cronice, limitarea mobilităţii, deformarea articulaţiilor şi, în stadii avansate, necesitatea protezării (artroplastie) de șold sau genunchi. În plus, sedentarismul indus de durere poate agrava obezitatea şi bolile asociate acesteia, într-un cerc vicios.

4. Hipercolesterolemia

Obezitatea afectează direct profilul lipidic al organismului. Excesul de calorii și grăsime corporală determină acumularea de trigliceride în sânge, ceea ce favorizează creșterea colesterolului „rău” (LDL) și scăderea colesterolului „bun” (HDL). Organismul produce mai multe particule care transportă colesterolul spre țesuturi (LDL crescut), iar acestea se depun pe pereții arterelor, formând plăci aterosclerotice. HDL scăzut echivalează cu reducerea protecției cardiovasculare: acest colesterol are rolul de a prelua excesul de colesterol din vase și de a-l transporta către ficat pentru eliminare.

Modificarea echilibrului colesterolului pe fondul obezității expune organismul la boli cardiovasculare grave. Depunerea de plăci aterosclerotice în vasele de sânge crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

5. Litiaza biliară

Obezitatea crește riscul formării calculilor biliari, deoarece organismul produce cantități mai mari de colesterol biliar, care se poate cristaliza, formând pietre în vezica biliară. Unele persoane pot avea calculi biliari fără să resimtă anumite simptome, pe când la altele pietrele pot provoca durere intensă, greață, inflamații sau complicații precum colecistita. În aceste cazuri, este necesară intervenția chirurgicală pentru eliminarea vezicii biliare. La femeile care doresc să rămână însărcinate, pietrele la fiere pot complica sarcina sau tratamentele de fertilitate.

6. Diabetul de tip II

Diabetul este unul dintre cele mai des întâlnite efecte secundare ale obezităţii.

Pe de altă parte, obezitatea este unul dintre factorii principali care favorizează apariția diabetului de tip II. Celulele devin mai puțin sensibile la insulină (insulinorezistență), iar pancreasul trebuie să producă cantități tot mai mari de insulină pentru a menține glicemia în limite normale. Suprasolicitarea celulelor pancreatice duce, în timp, la scăderea eficienței producției de insulină, iar organismul nu mai poate regla corect nivelul zahărului din sânge. Acest dezechilibru metabolic favorizează acumularea de kilograme în exces, creând un cerc vicios între obezitate și diabet.

Riscurile asociate diabetului sunt cât se poate de serioase: complicații cardiovasculare (infarct, accident vascular cerebral), afecțiuni renale, neuropatie (afectarea nervilor de la membrele inferioare), probleme oculare (retinopatie diabetică), creșterea riscului de infecții și vindecare lentă a rănilor.

7. Guta

Este o formă de artrită foarte dureroasă, care se manifestă prin dureri articulare profunde, din cauza acumulării unei cantităţi mari de acid uric în sânge şi în articulații. Obezitatea şi alimentaţia în care predomină carnea roșie, carnea de animal tânăr, grăsimea și alcoolul cresc riscul de apariţie a gutei cu până la 3 ori. Guta este o formă de artrită foarte dureroasă, provocată de acumularea excesivă de acid uric în sânge și în țesuturi, în special la nivelul articulațiilor. Aceasta duce la inflamație intensă și dureri articulare profunde, de obicei la degetul mare de la picior, glezne sau genunchi.

Kilogramele în exces favorizează creșterea nivelului de acid uric, deoarece organismul produce mai mult și elimină mai greu acest compus. O dietă bogată în carne roșie, fructe de mare, alcool și grăsimi amplifică riscul. Persoanele obeze pot avea până la de 3 ori mai mare riscul de a dezvolta gută comparativ cu persoanele cu greutate normală.

Guta se manifestă prin episoade recurente de durere acută și inflamație, iar articulațiile afectate se distrug progresiv. Totodată, cristalele de acid uric se depun în tractul urinar, conducând la complicații renale.

8. Hipertensiunea arterială

Kilogramele în exces forțează inima să depună un efort mai mare pentru a pompa sângele către toate țesuturile și organele. Acest efort suplimentar crește frecvența cardiacă și presiunea arterială, favorizând apariția hipertensiunii arteriale. Kilogramele în plus sunt unul dintre cei mai importanți și frecvenți factori care contribuie la hipertensiune.

Hipertensiunea cauzează diverse afecțiuni cardiovasculare (infarct miocardic, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral), afectarea rinichilor (nefropatie hipertensivă) și complicații pe termen lung.

9. Ateroscleroza

Ateroscleroza apare atunci când arterele care transportă sângele bogat în oxigen și substanțe nutritive către organe și țesuturi se îngroașă și devin rigide, afectând circulația. La început apar mici leziuni ale vaselor, urmate de depunerea de grăsimi (plăci de aterom) și de o stare de inflamație, ceea ce duce la îngustarea și rigidizarea arterelor, deci fluxul sanguin este redus și apar riscuri cardiovasculare majore.

Plăcile pot să se rupă, favorizând formarea de cheaguri de sânge, ceea ce poate provoca infarct sau accident vascular cerebral. Deși afectează frecvent inima, ateroscleroza poate implica artere din orice parte a corpului, inclusiv membre și creier – ischemie la nivelul picioarelor sau organelor interne.

10. Bolile renale

Rinichii filtrează sângele și contribuie la controlul tensiunii arteriale și menținerea echilibrului chimic al organismului. De asemenea, ateroscleroza duce la îngustarea sau blocarea vaselor sanguine care hrănesc rinichii, reducându-le capacitatea de filtrare, iar hipertensiunea leazează suplimentar rinichii.

Aceste modificări pot duce la acumularea de toxine în organism și la boală renală cronică. Obezitatea reprezintă astfel un factor de risc major pentru sănătatea rinichilor și trebuie gestionată pentru a preveni complicațiile.

11. Preeclampsia și diabetul gestațional

Obezitatea crește riscul apariției unor complicații serioase în sarcină. Preeclampsia este o complicație gravă a sarcinii, care apare de obicei după săptămâna 20 și se caracterizează prin tensiune arterială crescută și semne de afectare a organelor, cel mai frecvent rinichii și ficatul. Mama riscă să dezvolte insuficiență renală, probleme hepatice, convulsii (eclampsie). De asemenea, crește semnificativ riscul de naștere prematură și de dificultăți la naștere.

Diabetul gestațional este un tip de diabet care apare doar în timpul sarcinii, de obicei în a doua jumătate a acesteia, și se caracterizează prin niveluri crescute de zahăr în sânge. În sarcină, hormonii produși de placentă pot face ca organismul să fie mai rezistent la insulină. Dacă pancreasul nu reușește să producă suficientă insulină pentru a compensa această rezistență, glicemia crește. Pentru mamă, diabetul gestațional vine cu risc crescut de hipertensiune, preeclampsie, diabet de tip II pe termen lung. Pentru copil: risc de greutate mare la naștere, naștere dificilă, hipoglicemie după naștere și predispoziție la obezitate și diabet pe parcursul vieții.

12. Cancerul

Obezitatea este un factor de risc important pentru mai multe tipuri de cancer. Greutatea în exces și modificările metabolice asociate – cum ar fi nivelurile crescute de lipide, insulină și leptină – afectează sistemul imunitar și favorizează proliferarea celulelor anormale.

Leptina este un hormon produs în special de celulele adipoase. În mod normal, rolul său este să semnaleze creierului că există suficientă grăsime stocată, reducând apetitul. Persoanele supraponderale au mai multe celule adipoase, deci produc mai multă leptină. În timp, apare fenomenul de rezistență la leptină, adică creierul nu mai răspunde eficient la semnalul de sațietate, deci foamea persistă. În paralel, leptina circulantă rămâne ridicată în sânge și stimulează proliferarea celulară și angiogeneza (formarea de vase de sânge noi, necesare hrănirii tumorilor).

La femei, obezitatea predispune la cancer uterin, ovarian, de sân, laringian și colorectal, iar la bărbați crește în special riscul de cancer colorectal, pancreatic și de prostată.

Dacă suferi de obezitate și de afecțiunile asociate, medicii ExpertMed te pot ajuta să-ți recapeți sănătatea, să-ți îmbunătățești analizele și să scapi de o parte din medicamente pentru tot restul vieții.

Împreună pentru o sănătate mai bună!